Consumul de peste – sanatos sau nu?

POSTED BY Anisia Patrascu | Nov, 24, 2017 |

O ├«ntrebare pe care mul╚Ťi dintre noi ne-o punem, ├«n condi╚Ťiile ├«n care recomand─ârile institutelor oficiale de nutri╚Ťie includ ╚Öi consumul de pe╚Öte. ├Äns─â ├«n acela╚Öi timp, cei care sunt preocupa╚Ťi de s─ân─âtate, ridic─â ├«n studiile ╚Öi cercet─ârile lor probleme legate de con╚Ťinutul de mercur al pe╚Ötilor de captur─â, contaminarea pe╚Ötilor de cresc─âtorie (mai ales a somonului) cu hormoni, antibiotice ╚Öi┬ábifenili policlorura╚Ťi (PCB)┬á–┬ásubstan╚Ťe chimice┬ácunoscute┬ápentru toxicitate crescut─â, degradare lent─â┬á╚Öi bioacumulare.

PCB-urile sunt substan╚Ťe organice folosite ├«n industrie pentru capacit─â╚Ťile lor dielectrice┬á╚Öi au fost interzise ├«n anii ’70 ├«n┬áOccident ╚Öi ├«n 1985 ├«n Rom├ónia, dar┬áprezint─â o rezisten╚Ť─â ridicat─â ├«n mediu (de la 94 de zile p├ón─â la 2700 de ani!). Astfel, PCB-urile sunt ├«nc─â prezente ├«n mediul nostru inconjur─âtor, deoarece nu se degradeaz─â aproape deloc. Aceste substan╚Ťe se afl─â pur ╚Öi simplu ├«n jurul nostru ╚Öi sunt consumate de animale, iar apoi sunt transportate┬á├«n┬á╚Ťesutul┬ágras. Carnea este apoi consumata de oameni unde la r├óndul lor┬áPCB-urile se acumuleaz─â ├«n ╚Ťesuturile grase,┬ádeci ╚Öi ├«n laptele matern, prezent├ónd efect teratogen┬á╚Öi duc├ónd la malforma╚Ťii ap─ârute ├«n stadiul embrionar.

Efectele PCB-urilor asupra s─ân─ât─â╚Ťii

Tulbur─âri hormonale (tiroid─â), sterilitate, tulbur─âri dermatologice, tulbur─âri neuro-comportamentale (memorie sc─âzut─â), boli cronice de ficat, ciroz─â, efecte cardiovasculare, imunotoxice, musculare, gastrointestinale. PCB-urile sunt cancerigene┬áprovoc├ónd hepatocarcinoame, leucemii, limfoame┬á╚Öi tumori ale tractului gastro-intestinal. ├Än urma expunerilor acute┬áse observ─â c─âderea unghiilor ╚Öi a genelor, inflama╚Ťii cutanate, edem facial, supura╚Ťii, atrofia timusului, atrofia rinichilor, leziuni hepatice importante, leziuni ale c─âilor urinare, deces.

Iat─â ╚Öi motivul pentru care PCB-urile sunt predominante ├«n somonul de cresc─âtorie,┬áacesta┬áfiind hr─ânit cu f─âin─â ╚Öi ulei de pe╚Öte care provin ╚Öi de la pe╚Öti contamina╚Ťi cu PCB-uri ╚Öi este cu 50% mai gras dec├ót somonul s─âlbatic. Somonul de cresc─âtorie mai poate fi hr─ânit cu produse derivate din prelucrarea p─âs─ârilor┬á– pene, g├óturi ╚Öi intestine, sau cu organisme modificate genetic – soia modificat─â genetic ╚Öi canola.

╚śtia╚Ťi┬ác─â somonul de cresc─âtorie are un pigment ad─âugat pentru a da culoarea roz “somon”?┬á┬áAcest lucru se ├«nt├ómpl─â, deoarece hrana lor nu include krill, precum cea a somonului s─âlbatic.┬áCarnea somonului de cresc─âtorie este de fapt┬áde culoare gri.

Consumul de┬ápe╚Öte poate fi s─ân─âtos dac─â se respect─â┬ác├óteva condi╚Ťii

Unele specii de pe╚Öti con╚Ťin cantit─â╚Ťi crescute de mercur, o substan╚Ť─â care poate cauza serioase probleme de s─ân─âtate, mai ales la copii ╚Öi femei ├«ns─ârcinate. Astfel, acestea trebuie evitate sau consumate doar ocazional de c─âtre adultul s─ân─âtos ca ╚Öi o poft─â vinovat─â asumat─â. Nu consuma╚Ťi pe╚Öti de cresc─âtorie, doar dac─â ace╚Ötia provin din cresc─âtorii piscicole durabile,┬ásustenabile, ecologice.

Aceast─â lista v─â poate ajuta s─â alege╚Ťi pe╚Ötii cu cel mai mic con╚Ťinut de mercur ╚Öi frecven╚Ťa consumului considerat─â c─â nu d─âuneaz─â┬ás─ân─ât─â╚Ťii.

Pe╚Öti cu con╚Ťinutul mic de mercur

an╚Öoa, butterfish (Peprilus triacanthus), somn, scoici, crabi, homar de ap─â dulce, croaker atlantic (Micropogonias undulatus), pl─âtic─â*, eglefin, merluciu, hering, macrou atlantic, stridii, biban oceanic, cambula, cod (atlantic sau european), somon proaspat ╚Öi la conserv─â**, sardine, creve╚Ťi*, limb─â de mare, calamari, tilapia, p─âstr─âv de ap─â dulce, white fish (Coregonus clupeaformis), merlan.

Pe╚Öti cu con╚Ťinut moderat de mercur – a se consuma maxim de 6 ori pe lun─â

crap, cod de Alaska, croaker alb de Pacific, halibut (de Atlantic)*, halibut de Pacific, homar,  dolphinfish, lophius (pește pescar)*, biban de apă dulce, butterfish (Anoplopoma fimbria), calcan*, biban*, ton (Chunck light, conservă)*, ton (Skipjack)*, păstrăv de mare (nu este înrudit cu ceea ce cunoaștem noi ca și păstrăv).

Pe╚Öti cu con╚Ťinut ridicat de mercur – a se consuma maxim de┬á3 ori pe lun─â

lufăr (blue fish), grouper*, scrumbie spaniolă și din Golful Mexicului, cod chilean (Dissostichus eleginoides)*, ton (conservă, Albacore), ton (Yellowfin).

Pe╚Öti cu con╚Ťinut foarte ridicat de mercur – EVITA╚ÜI CONSUMUL

macrou din vestul Oceanului Atlantic si din Golful Mexic (Scomberomorus cavalla), marlini/pe╚Öti cu cioc (pe╚Öti din specia Istioforide), pe╚Ötele aspru portocaliu (Hoplostethus atlanticus)*, rechinul*, pe╚Ötele spad─â*, tilefish, ton (Bigeye, Ahi)*. *Sunt fie pe cale de dispari╚Ťie, fie pescui╚Ťi prin metode care d─âuneaz─â mediului ├«nconjur─âtor **Somonul de cresc─âtorie poate con╚Ťine┬ábifenili policlorura╚Ťi (PCB), substan╚Ťe chimice cu efecte d─âun─âtoare asupra s─ân─ât─â╚Ťii.

Atunci c├ónd cump─âra╚Ťi pe╚Öte, verifica╚Ťi dac─â exist─â certificatul MSC pentru pe╚Ötii de captur─â sau certificatul ASC pentru pe╚Ötii de cresc─âtorie. Aceste certific─âri┬ádovedesc┬ác─â pesc─âria func╚Ťioneaz─â ├«n mod durabil ╚Öi exemplar ╚Öi c─â mediul ├«nconjur─âtor nu este distrus prin activit─â╚Ťile de pescuit. ├Än caz c─â aceste certific─âri lipsesc, v─â pute╚Ťi orienta ╚Öi dup─â etichet─â unde trebuie s─â apar─â metoda de produc╚Ťie, modul de pescuire┬á╚Öi provenien╚Ťa.

Pe aceast─â┬ápagin─â g─âsi╚Ťi mai multe specii de pe╚Öti, con╚Ťinutul de mercur, PCB-uri ╚Öi frecven╚Ťa cu care pot fi consuma╚Ťi:┬áhttp://seafood.edf.org/?tagID=17694 Anisia Vorinca, nutri╚Ťionist-dietetician

TAGS : peste de acvacultura peste de captura pesti contaminati pesti cu mercur pesti cu PCB somon ton