Carbohidraţii benefici şi dăunători pentru sănătatea noastră

POSTED BY Anisia Patrascu | May, 15, 2017 |

Despre carbohidraţi se studiază şi se scrie intens în literatura de specialitate. Care sunt carbohidraţii sănătoşi şi care sunt cei care ne dăunează sănătăţii, veţi vedea în rândurile de mai jos. De asemenea, voi sublinia importanţa lor în dieta noastră şi riscurile majore la care ne expunem urmând diete restrictive în carbohidraţi.

Când afirm despre un aliment că este sănătos sau nesănătos, mă orientez după ce îmi sugerează vocea interioară, adică acea conştiinţă, care este parte din conştiinţa universală atemporală, fără margini, fără începu şi fără sfârşit. O aveţi şi voi, faceţi puţină linişte în gânduri şi o veţi auzi! Acest simţ s-a dezoltat şi se dezvoltă în continuare în urma studiului. Citesc cărţi de medicină nutriţională scrise de medici şi cercetători faimoşi germani, americani, canadieni, englezi, francezi, australieni, ruşi şi chinezi; citesc studii ştiinţifice şi consult cursurile predate la facultate şi masterat; am cercetat alimentaţia biblică, felul în care se hrăneau oamenii în vremuri de demult, de-a lungul evoluţiei. Trecând periodic prin toate aceste etape, reuşesc să urmez un fir roşu şi să-mi formez o opinie informată. Aceasta o pot împărtăşi apoi cu voi şi cu pacienţii mei având conştiinţa liniştită că fac ceva bun.

Carbohidraţii sănătoşi sunt cei care provin din alimente integrale şi naturale. Acestea sunt puse la dispoziţie cu multă generozitate de către natură pentru a ne asigura sănătatea organismului. ADN-ul nostru s-a adaptat în timp la aceste alimente integrale, spre deosebire de cele rafinate, a caror productie a început cu puţin timp în urmă.

Putem consuma undeva între 45-60% carbohidraţi din necesarul caloric zilnic, întotdeauna în funcţie de caz, căci nu suntem identici şi avem nevoi diferite.

Carbohidraţii sănătoşi îi găsim în:
Cereale integrale: secară, grâu, ovăz, orz, orez, porumb.
Pseudo-cereale: quinoa, hrişcă, mei, amaranth.
Leguminoase: fasole, năut, linte, bob, soia (consumaţi soia de preferat sub formă de tempeh şi natto, care sunt fermentate).
Seminţe: floarea soarelui, dovleac, chia, susan, cânepă, in, pin.
Oleaginoase: migdale, nuci, nuci braziliene, pecan, fistic, caju, arahide
Legume si fructe proaspete
– Miere

Toate aceste categorii de alimente vorbesc genelor noastre în limbajul lor nativ. Astfel, ADN-ul nostru ştie exact ce să-i transmită metabolismului, pentru a folosi nutrienţii din alimente eficient şi sănătos. Carbohidraţii din aceste alimente vin la pachet cu multe alte substanţe sănătoase: fibre, vitamine, minerale, antioxidanţi şi fitonutrienţi. Toate acestea au rol terapeutic, ajută la arderea grăsimilor din depozite şi încetinesc procesul de îmbătrânire prematură, cauzat de o stare pro-oxidativă continuă în care ne aflăm. Vestea minunată şi incredibilă este că aceşti nutrienţi activează şi dezactivează genele care controlează greutatea,  metabolismul şi apariţia cancerului, contribuind la prevenirea bolilor cronice atât de frecvente în prezent.

În dieta omului modern şi mereu în viteză, se regăsesc carbohidraţii nesănătoşi şi rafinaţi. Aceştia nu fac altceva decât să încetinească metabolismul, stând la baza formării unor boli, precum diabetul zaharat de tip II, obezitatea, cancerul, boli digestive, boli autoimune, boli inflamatorii, dar şi a unor stări, precum oboseala, epuizarea psihică şi fizică, anxietatea, depresia.
Aceşti bau-bau ai sănătăţii sunt carbohidraţii pe bază de amidon şi zahăr: faină albă, paine albă, paste făinoase albe, orez alb, cartofi prăjiţi, dulciuri, produse de patiserie, chipsuri, snacksuri, sucuri din comerţ. Carbohidraţii din aceste alimente nu aduc cu sine substanţele bune enumerate mai sus (fibre, minerale, vitamine), ci substanţe de sinteză, care sunt o noutate pentru ADN-ul nostru: conservanţi, coloranţi, arome artificiale, edulcoranţi (îndulcitori) şi alte E-uri dăunătoare.

De ce sunt nesănătoase zaharurile de sine stătătoare din alimentele rafinate? Pentru că ajung rapid în sânge şi declanşează “o cascadă” periculoasă de molecule care provoacă foamea şi îngrăşarea. Zaharurile din alimentele integrale în schimb, fiind însoţite de substanţele necesare celulelor noastre, ajung mai lent în sânge, având ca efect stabilizarea metabolismului. Când consumăm zahăr, pancreasul nostru produce un hormon important pentru metabolism – insulina. Aceasta ajută zahărul să intre în celule, unde va fi transformat în energie sau stocat sub formă de grăsime dacă este într-o cantitate prea mare. Procesul acesta metabolic are în esenţă o foarte fină calibrare. Când consumăm prea mult zahăr din alimente rafinte, vor apărea diverse probleme pentru că nivelul de insulină creşte şi favorizează în timp rezistenţa la insulină. Astfel va fi nevoie de o secreţie mai mare de insulină pentru aceeaşi muncă. Rezistenţa la insulină implică câteva efecte grave pentru sănătate şi un impact direct asupra poftei de mâncare. Rezistenţa la insulină poate fi descrisă ca o dependenţă de droguri, deoarce este nevoie de o cantitate tot mai mare pentru a obţine aceleaşi efecte. Când în sânge insulina este crescută, organismul va cere mai mult zahăr pentru a restabili echilibrul. Vestea proastă este că de fiecare dată când vom consuma zahăr, va creşte nivelul de insulină direct proporţional, determinându-ne să mâncăm şi mai mult. În acest fel se creeaza un cerc vicios, în care prinşi fiind, avem impresia că nu putem scăpa de dependenţa de dulce.

Soluţia este să introducem în alimentaţie carbohidraţii care provin din alimentele integrale, deoarece durează mai mult până se transformă în zahăr, iar nivelurile insulinei şi glicemiei nu vor oscila excesiv. Acest fel de a ne alimenta este ideal pentru sănătate şi ne menţine funcţia metabolismului într-o stare bună.

Dietele de slăbit care au la bază o cantitate foarte redusă de carbohidraţi (diete keto), care provin doar din câteva frunze de salată, câteva felii de castraveţi şi roşii, au efecte nefaste asupra sănătăţii, crescând riscul de: boli cardiovasculare, cancer, afectiuni ale oaselor, rinichilor şi vaselor de sange; constipaţie, respiraţie şi transpiraţie urât mirositoare, hemoroizi. Ceea ce ii supără cel mai tare pe cei care ţin astfel de diete, este recuperarea greutătii după ce revin la alimentaţia obişnuită.

Vă îndemn, şi tare îmi doresc ca şi carbohidraţii din alimentele integrale, nerafinate, să REdevină de bază în dieta dumneavoastră. Să ştiţi că prevenţia prin alimentaţie este cea mai uşoara armă împotriva bolilor şi totodată cea mai accesibilă! Trebuie doar să ne gândim din timp.

Din respect pentru sănătate,
Anisia Vorinca, nutriţionist-dietetician

TAGS : carbohidrați complecși carbohidraţi sănătoşi cereale integrale dependenţa de dulce rezistenţa la insulină