Postul trebuie ținut cu discernământ. Ce e prea mult – vatămă, şi ce e prea puţin – păgubeşte

POSTED BY Anisia Patrascu | Feb, 27, 2017 |

Pentru că ne aflăm în perioada Postului Sfintelor Paști, doresc să vă pun la inimă câteva idei sănătoase și exemple de mese care să vă servească ca și model pentru propriul obicei.

Sfinții Părinți recomandă post şi alimentarea chibzuită pentru omul trăitor pe acest pământ, înfrânarea de la bucate să fie după puterea trupească a fiecăruia, căci prin înfrânare nesmăsurată, trupul poate suferi, devenind mai puțin activ și incapabil de fapte bune.

Postul este o perioadă prielnică de retragere în sine, de introspecție, de liniștire launtrică, de împăcare cu sine și cu semenii. Acum avem prilejul de a ne măsura capacitatea de a renunța, de a ne testa voința, de a ne abține de la comportamente dăunatoare atât față de ceilalți, cât și față de noi înșine, și de la o alimentație peste masură, toate spre binecuvântatul folos al sufletului însetat de liniște și al trupului.

Priviți cât de fin conturată este însemnătatea postului creștin: ținerea lui este de fapt impunerea voinței noastre asupra poftei naturale a trupului pentru hrană și în special asupra lăcomiei și plăcerii care însoțesc de obicei această poftă naturală. Când reușim, așadar, prin continua nevoință a postului să ne impunem asupra acestei pofte și sa ne supunem voinței puterii noastre raționale, cârmuind-o așa cum trebuie, atunci luptând astfel, ne vom putea impune în chip asemănător și asupra celorlalte patimi iraționale chinuitoare care ne tulbură nu de puține ori, cum sunt mânia, mândria, lăcomia, egoismul, ura, ținerea de minte a răului, lenea și celelalte.

Dincolo de produsele de orgine vegetală pe care le folosim exclusiv în perioada postului, aș vrea să reflectăm puțin la concepul creștin al postului, care înseamnă  mult mai mult decât abținerea de alimente de origine animală. Postul mai înseamnă simplitate în alimentație, cumpătare, recunoștiință pentru bucatele avute, nesăturarea peste măsură. Nu reprezintă ocazia potrivită pentru a degusta deserturi raw-vegane delicioase sau alte preparate care ne încântă simțurile și ne satisfac poftele. Postul înseamnă renunțarea la pofte. Nu înseamnă o cheltuială suplimentară pe alimente vegane sofisticate, ci dimpotrivă, o mai mare simplitate în mâncare iar surplusul de bani pe care l-am fi cheltui de obicei pe alimente obișnuite, îl putem ceda altora mai necăjiți decât noi. Cu dragoste, compasiune, recunoștiință, sau pur și simplu doar pentru a face un bine cuiva.

Odată cu abținerea de la bucate sofisticate, bine este să exersăm răbdarea, abținerea de la vorbe răutăcioase spuse la mânie, de la acțiuni izvorâte din impuls și de la îmbuibare cu mâncare, chiar dacă aceasta este de post.

Să dăm ascultare glasului conștiinței și să reflectăm la aceste simple, dar în același timp profunde îndemnuri străvechi, fiecare după puterea noastră. Vom simți în suflet din nou Sărbătoarea Sfintelor Pasti, așa cum ne-o amintim din copilarie – un sentiment pe care mulți dintre noi îl păstrăm cu dor și nostalgie.
Rezultatul va fi o minte mai limpede, ochi mai luminoși, un suflet mai odihnit și un trup mai curat.

Să gătim nepretențios și simplu, evitând produse de tip fast food, semipreparate sau alimente prăjite. Analizați cu atenție asa-zisele produse de post, cum sunt multe pateuri din oferta magazinelor în această perioadă. Citiți totuși eticheta, căci se mai găsesc și produse de calitate, mai ales la magazinele de profil (naturiste, plafare, alimente bio). Acestea au de obicei la bază alimente precum semințele, nucile, fasolea, lintea, năutul. Evitați crenvuști vegetali, șnițele și texturate de soia. Soia este bună gătită sub formă de boabe, bautură din soia, tofu, tempeh și natto.

Alegeți alimente din toate grupele alimentare și diversificați-le!
Principalele categorii sunt:
– Legumele și fructele pentru aport de vitamine, minerale, fibre și antioxidanți.
– Cerealele integrale și cartofi pentru aport de carbohidrați complecși: ovăz, grâu, porumb, orez, hrișcă, quinoa, orz, secară;
– Leguminoasele pentru aport de proteine, dar și carbohidrați complecși: fasole, linte, năut, bob, soia, mazăre
– Nucile, semințele, avocado și uleiuri presate la rece, pentru aport de grăsimi sănătoase; nucile și semințele conțin și proteine și carbohidrați.
Echilibrat este să avem pe parcursul unei zile alimente din fiecare categorie, să facem combinații între ele pentru a ne hrăni, dar sa nu ne săturam totuși peste măsură.

De exemplu,

Luni
Mic dejun: pâine integrală, hummus, bețișoare de legume (morcovi, ridichi, telina), măsline
Gustare: fructe, semințe floarea soarelui
Pranz: ciorbă de urzici, mămăliga cu ciuperci și tofu
Gustare: nuci, suc de legume și fructe (măr, morcovi, sfeclă roșie/țelină)
Cina: salată din crudități cu fasole boabe și avocado, ceai din plante

Marți
Mic dejun: fulgi de ovăz sau müsli, nuci, lapte de soia sau alt lapte vegetal
Gustare: smoothie din banană, semințe de in și spanac
Prânz: hrișcă cu mazăre și legume, salată de rădăcinoase
Gustare: migdale, prune uscate
Cina: pâine integrală cu pastă din tofu și măsline, crudități, ceai din plante

Miercuri
Mic dejun: pâine integrală, zacuscă de casă, măsline
Gustare: compot de casă, nuci
Pranz: supă de zarzavaturi, orez integral cu porumb, fasole și legume, salată de varză
Gustare: biscuiți (de casă sau o variantă sănătoasă)
Cina: supă cremă de linte

Joi
Mic dejun: fulgi de ovăz, lapte de soia sau alt lapte vegetal, semințe de dovleac, fructe uscate
Gustare: banană, migdale
Prânz: supă de roșii cu tăiței și tofu, quinoa cu mazăre și legume, salată de frunze verzi
Gustare: nuci, suc de legume și fructe (măr, morcov, sfeclă roșie/țelină)
Cina: chifteluțe din năut, pâine, salată din ceapa verde și ridichi

Vineri
Mic dejun: budincă de mei cu banană, lapte de soia, nuci și pudră de roșcove
Gustare: baton de susan (din comerț sau de casă)
Pranz: supă cremă de mazăre, legume (conopidă, broccoli, dovlecel, fasole verde, ciuperci), tofu, pâine integrală
Gustare: clementine, nuci
Cina: pâine integrală cu hummus, avocado, măsline și crudități

Sâmbătă
Mic dejun: smoothie din banană, spanac/urzică/lobodă/ștevie/măcriș, fructe de pădure congelate, semințe de cânepă
Gustare: pâine integrală cu unt de arahide
Pranz: sarmale cu hrișca, nuci și morcovi, pâine integrală
Gustare: gogoși/clătite (din mix faină integrală și albă)
Cina: salată din crudități cu porumb, tofu, fasole și semințe de dovleac

Duminică
Mic dejun: pateu de urzici cu tofu, pâine integrală, ridichi, măsline
Gustare: fructe, semințe floarea soarelui
Pranz: ciorbă/supă de legume cu tăiței, cartofi cu ciuperci, salată de frunze verzi
Gustare: plăcintă de casă cu nucă și mere, făcută cu mix din făină integrală și albă
Cina: paste integrale cu bulion de casă, nucă măcinată, fulgi de drojdie inactivă (parmezan vegetal)

Beneficiile pentru sănatate ale restricției calorice din timpul postului:
– claritate, putere de concentrare, performanță intelectuală îmbunătățită
– creșterea imunității
– sprijinirea funcției de detoxifiere a ficatului, rinichilor, colonului
– curățarea intestinelor
– protejarea față de diverse boli
– pierderea kilogramelor în plus
– creșterea calității somnului

Postul este cu adevarat dătător de bine, doar atunci când îl ținem în taină, și nu în văzul lumii, din propria convingere și cu bucurie, fără a ne simți obligați sau frustrați din cauza restricțiilor. Iar dacă tot alegem să ne depărtam de cărnuri, să fim atenți să nu mușcăm nici din semenii noștri!

Vă las cu un citat, care pe mine mă inspiră foarte mult: „Cu cât cineva are mai puţine nevoi, cu atât se apropie mai mult de dumnezeiesc”. (Socrate)-

 

Hrăniți-vă înainte din toate, din respect pentru sanatate!
Anisia Pătrașcu, nutriționist-dietetician

TAGS : alimentatia in timpul postului alimente de post beneficiile postului alimentar post restricţie calorică reţete de post